Către Ziua Mondială a Bolii Pulmonare Obstructive Cronice ( BPCO) – 21 noiembrie 2018
Ziua Mondială a Bolii Pulmonare Obstructive Cronice( BPCO) este organizată de Inițiativa Globală pentru Bolile Pulmonare Obstructive Cronice (GOLD), în colaborare cu profesioniștii din domeniul sănătății și grupurile de pacienți cu această boală din întreaga lume.
Prima ediție a Zilei Mondiale a BPCO a fost marcată în 2002. Ulterior ,organizatorii din peste 50 de țări din întreaga lume organizează și desfășoară anual activități de sensibilizare privind BPCO, acest eveniment devenind unul din cele mai importante de informare și educare în scopul creșterii gradului de conștientizare cu privire la boala pulmonară obstructivă cronică și de îmbunătățire a situației în cazul pacienților care suferă de ea. În fiecare an, GOLD alege o temășicoorgoneazăpregătireașiditribuireameterialelorșiresurselorZileiMondiale a BPCO, iar activitățile în cadrul evenimentului sunt organizate în fiecare țară de profesioniști din domeniul sănătății și reprezentanți ai publicului larg, care doresc să contribuie la reducerea sarcinii BPCO, iar pentru anul 2018 a fost selectată tema: ” Niciodată prea devreme, niciodată prea târziu”.
BPCO, în ansamblu, reprezintă o provocare majoră pentru sănătatea publică care esențial contribuie la sporirea morbidității și mortalității cronice, iar în continuare – către anul 2020 – ar putea să se situeze pe locul cinci în lume ca povară a bolii și a treia cauză a deceselor. În pofida că acestei boli în ultimii ani ia fost oferită din ce în ce mai multă atenție din partea comunității medicale, totuși BPCO încă rămâne a fi relativ necunoscută sau ignorată atît de publicul larg, cât și de autoritățile din sănătatea publică și de guverne.
Relevant că, în 1998, Ia Inițiativa Globală pentru BPCO, a fost creată pentru a atrage mai multă atenție asupra managementului și prevenirii acestei boli, iar printre obiectivele cele mai primordiale rămân a fi creșterea gradului de conștientizare a BPCO și acordarea suportului necesar milioanelor de oameni care suferă și mor prematur din cauza acestei boli sau complicațiilor pe care le dezvoltă.
Conform rapoartelor statistice numai în 2012 au murit de BPCO mai mult de 3 milioane de persoane, constituind 6% din totalul deceselor la nivel global. Însă din cauza expunerii continue la factorii de risc și îmbătrânirea populației, se estimează că mortalitatea cauzată de BPCO va crește până la o prevalență globală de 11,7% în deceniile următoare. Numai datorită creșterii prevalenței fumatului în țările în curs de dezvoltare și împătimirea populațiilor din țările cu venituri ridicate, se prognozează că în următorii 30 de ani prevalența BPCO va crește cauzând până în 2030, anual, câte 4,5 milioane de decese.
Printre adulții din țările europene cca 4-10% din ei au BPCO, iar în prezent, datorită consumului crescut de tutun în rândul femeilor din țările cu venituri ridicate, boala afectează aproape în mod egal, atât bărbații, cât și femeile.
Si în Republica Moldova mortalitatea populației prin bronșita cronică obstructivă (cifrul J44.0) este în ușoară creștere – dacă în anul 2016 mortalitatea cauzată de BPCO a constituit 19,4 cazuri la 100 mii locutori, apoiînanul2017 a sporit la 20,0.
Povara economică a BPCO: BPCO este asociată cu o povară economică semnificativă, iar exacerbările bolii reprezintă cea mai mare parte din sarcina totală a BPCO, estimîndu-se că dacă costurile directe ale bolilor respiratorii în țările Uniunii Europene constituie cca 6% din bugetul total al asistenței medicale, apoi pentru BPCO se cheltuie în jurul a 56% ( 38,6 miliarde de euro) din acestea.
Boala pulmonară obstructivă cronică este o boală obișnuită, prevenibilă și tratabilă, care se manifestă prin simptome respiratorii persistente și de limitare a fluxului de aer, cauzate datorită anomaliilor căilor respiratorii și/sau alveolare, de obicei provocate de o expunere semnificativă la particule sau gaze nocive.
Care sunt cauzele dezvoltării BPCO ?
La nivel mondial, factorul de risc, cel mai frecvent întâlnit, pentru BPCO este fumatul. Însă și nefumătorii pot dezvolta boala. Poluarea aerului ocupațional și în mediul habitual interior, care rezultă din arderea combustibililor din biomasă sau fumat, de asemenea reprezintă alți factori majori de risc pentru BPCO.
BPCO este rezultatul unei interacțiuni complexe a expunerii cumulative pe termen lung cu gazele și particulele nocive, combinate cu o varietate de factori, inclusive genetici , hipersensibilitateacăilorrespiratoriișidezvoltareapulmonarăslabăîntimpulcopilăriei.
În ansamblu, riscul de a dezvolta BPCO este legat de următorii factori:
- Fumul de tutun – inclusiv țigări , lilea, trabuc și alte tipuri de fumat tradițional în multe țări, precum și fumatul de tutun de mediu.
- Poluarea aerului în mediul habitatului interior din combustibilului din biomasă, utilizat pentru gătit și încălzit în locurile slab ventilate, reprezintă un factor de risc esențial care afectează în special femeile din țările în curs de dezvoltare.
- Expunerile ocupaționale, inclusiv pulberile organice și anorganice, agenții chimici și gazele de ardere, reprezintă factorii de risc sub apreciați și neglijați pentru BPCO.
- Poluarea aerului din exterior de asemenea contribuie la sarcina totală a pulmonilor prin particule lor inhalate, deși pare să aibă un efect relativ mic în dezvoltarea BPCO.
- Factori genetici, precum ar fi deficiența ereditară severă a anti-tripsinei alfa-1.
- Vârsta și sexul – îmbătrânirea și sexul feminin cresc riscul de BPCO.
- Creșterea și dezvoltarea pulmonară – orice factor care ar afecta creșterea plămânilor în timpul gestației și al copilăriei ( greutatea mică la naștere, infecții respiratorii etc.) are potențialul de a crește riscul unui individ de a dezvolta BPCO.
- Situația socioeconomică – există dovezi clare că riscul de a dezvolta BPCO direct proporțional cu starea socio-economică.
- Asmul și super- reactivitatea căilor aeriene – astmul poate fi un factor de risc pentru dezvoltarea limitării fluxului de aer în plămâni și a BPCO.
- Bronșita cronică – poate crește frecvența exacerbărilor totale și severe.
- Infecțiile – un istoric de infecție respiratorie severă a copilăriei a fost asociat cu o funcție pulmonară redusă și cu simptome respiratorii crescute la vârsta crescută.
Simptomele BPCO
Proaspăt actualizată pentru anul 2019, ultima ediție a Strat
BPCO se manifestă prin dispneea cronică și progresivă, tuse, producție de spută, respirație șuierătoare, presiune în piept, de asemenea, oboseală, scădere în greutate, anorexie, sincopă, fracturi la nivelul coastelor, edeme a gleznelor, depresie, anxietate. egiei globale pentru diagnosticare, management și profilaxie BPCO – constituie instrumentul de referință bazat pe dovezi premergătoare punerii în aplicație a planurilor eficiente de gestionare a bolilor și reprezintă cele mai bune practici actuale pentru îngrijirea persoanelor care trăiesc cu BPCO. Aceasta prevede, și recomandă pe termen scurt, utilizarea managementului interprofesional la toate nivelurile de îngrijire și, totodată, oferă noi dovezi pentru reabilitarea pulmonară și îngrijirea paliativă a pacienților cu BPCO:
Cum putem preveni BPCO ?
Printre măsurile de prevenire se numără renunțarea la fumat, consilierea și vaccinarea.
Renunțarea la fumat are cea mai mare capacitate de a influența istoricul naturală BPCO. Dacă resursele și timpul efectiv sunt dedicate renunțării la fumat, pot fi obținute rate de succes pe termen lung de până la 25%.
Consilierea , oferită de medici și de alți profesioniști în domeniul sănătății publice, crește semnificativ ratele de renunțare la fumat. Chiar și perioadele scurte – de 3 minute – de consiliere, care îndeamnă fumătorii să renunțe la fumat, îmbunătățesc rata celor care renunță și se debarasează de viciul fumatului.
Vaccinul antigripal, administrat în perioadă pre-sezon poate reduce bolile grave, cum ar fi infecțiile căilor respiratorii inferioare, care necesită spitalizare, și cazurile de deces la pacienții cu boli cronice, inclusiv cu BPCO.
Vaccinul pneumococic este recomandat sș fie administrat tuturor pacienților cu vârsta mai mare sau egală cu 65 de ani și , de asemenea, persoanelor mai tinere cu BPCO, la care mai persistă și alte maladii cronice semnificative ale inimii sau a plămânilor.
Răspunsurile OMS la provocările BPCO
Activitatea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) referitor bolii pulmonare obstructive cronice constă din îmbinarea și conjugarea eforturilor sale globale de prevenire și control al bolilor netransmisibile, în scopul :
-sensibilizării cu privire la epidemia globala a bolilor netransmisibile;
– creării mediilor mai sănătoase, în special pentru populațiile sărace și dezavantajate;
-reducerii factorilor de risc ai bolilor netransmisibile, cum ar fi fumatul tutunului și expunerea la fumatul pasiv, poluarea aerului interior și exterior, alimentația nesănătoasă și inactivitatea fizică;
-Oferirea unei mai mari atenții accesului și acordării asistenței medicale calitative persoanelor vârstnice. Deoarece un număr din ce în mai mare de persoane din populația în curs de îmbătrânire va suferi de comorbiditate , definită prin prezența a două sau mai multe afecțiuni cronice, iar BPCO fiind prezentă la majoritatea din ei;
– Efectuarea mai multor studii pentru dezvoltarea bunelor practici pentru diagnosticul și tratamentul BPCO, mai ales la pacienții comorbidici la care pot persista simptome asociate mai multor boli, astfel că simptomele și semnele devin complexe și pot fi atribuite mai multor cauze atât în starea cronică, cât și în timpul exacerbărilor bolii. Nu există dovezi, că BPCO ar trebui să fie tratat diferit atunci când face parte din comorbiditate, cu toate acestea , trebuie luat în considerare faptul, că cele mai multe dovezi provin din studiile efectuate la pacienții cu BPCO ca singura boală semnificativă.
-De asemenea, tratamentele ar trebui să fie mai simple, deoarece acești pacienți sunt adesea expuși la polipragmazii insuportabile.
-Prevenirea deceselor premature și a dizabilităților care pot fi evitate de la bolile majore netransmisibile.
Internist
Victoria Stegărescu