Iulia RADILOVA, medic psihiatru, IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie.
Fiecare șase luni, odată cu schimbarea anotimpului, apar modificările comportamentului, dispoziției, scade nivelul energiei, se perturbă somnul. Dacă schimbările menționate sunt acceptabile pentru sezonul de toamnă, depresia de primăvară este ceva surprinzător. Venirea primăverii este așteptată de foarte multe persoane. Soarele călduț, natura înflorește, partea luminoasă a zilei devine mai lungă – toate acestea aduc stare de bine. Din păcate, nu toți pot să se bucure.
Ce este depresia?
Depresie este una dintre cele mai răspândite boli ale populației globale. Circa una din 20 de persoane din lume suferă la momentul dat de depresie.
Depresia este o tulburare mintală, care se caracterizează prin tristețe persistentă, pierderea interesului pentru activitățile de care te bucuri în mod normal, însoțite de incapacitate de a desfășura activități zilnice. Iar depresia de primăvara este o formă de tulburare de dispoziției sezonieră. Apare mult mai rar decât depresia de toamnă/iarnă. În aceleași timp poate fi deosebit de supărătoare deoarece în timpul, când toți din împrejur se bucură de cantitatea crescută de lumină solară, cei care suferă de indispoziție sezonieră se simt copleșiți, având starea emoțională diametral opusă.
Care sunt simptomele depresiei de primavară?
Depresia de primăvară este caracterizată de mai multe manifestări. Cele mai des întîlnite sunt pierderea interesului față de viață și activitățile obișnuite, dispoziție tristă, deprimată, deznădejde, pierderea capacității de a se bucura, de a primi plăcere, dificultăţi în amintirea unor informaţii, dificultăți de concentrare și lentoare motorie. Deasemenea apar tulburări de somn, precum somn superficial, treziri frecvente pe parcursul nopții, dificultăți de adormire, somnolență pe parcursul zilei. La fel poate fi însoțită de stări de neliniște, agitație neobișnuită, anxietate, iritabilitate, sentimente de furie sau agresivitate, gânduri neplăcute de moarte și sinucidere. Deseori starea depresivă se manifestă prin simptome mai puțin specifice, precum stări de oboseală accentuată, dureri de cap, creșterea bătăilor cordului, salturi ale valorilor de tensiune arterială, transpirații, tulburări gastrointestinale, apetit scăzut, ce duce spre pierderea în greutate. Este posibil să observați semne de depresie și să vă simțiți neliniștiți, incapabili să faceți vre-o activitate sau vă puteți simți pur și simplu trist, fără nici un motiv.
Cauzele depresiei de primăvară.
Cauzele depresiei de primăvară nu se cunosc deplin, însă există dovezi că unii factori pot influența asupra declanșării ei. Persoanele care se confruntă cu depresia de primăvară se simt teribil de rău. Experții spun că cauza ar putea fi un dezechilibru chimic la nivelul creierului, ce poate fi ereditar sau cauzat de anumite evenimente din viața unei persoane. Dacă cei care suferă de depresie de toamnă au nevoie de mai multă lumină naturală, în cazul depresiei de primăvară, experții recomandă să nu petrecem foarte mult timp în mediile călduroase și umede. Cauza posibilă este toleranța scăzută la căldura, ce aduce disconfort, mai ales când implică mai multe ore de lumină. Luminozitatea și căldura pot contribui la creșterea neliniștii și a iritabilității. Din cauza creșterii cantității de lumina solară se perturbează ritmul circadian, se schimbă tiparele de somn, este mai dificil să obțineți cantitatea somnului de care aveți nevoie. Tot în aceiași perioadă are loc acutizarea alergiilor și infecțiilor virale sezoniere, care des sunt asociate cu simptome de depresie și tulburări de anxietate, ca urmare evitarea activităților de primăvară din cauza problemelor de sănătate. Nu pe ultimul loc se află și o presiune socială de a te simți bine atunci când îi vezi pe ceilalți care se distrează și se bucură de activitățile de sezon.
Cum putem preveni depresia de primăvară?
– Plimbări frecvente și îndelungate în aer liber. Petrecerea timpului în natură ajută la depășirea oboselii mintale, activează sistemul nervos parasimpatic, care controlează capacitatea organismului de a se relaxa. Lăsați mașina acasă, mergeți pe jos la serviciu, iar dacă distanța nu permite, mergeți cu bicicletă.
– Exerciții fizice regulat, gimnastică în fiecare dimineață. Cel puțin 30-40 min, 3 ori pe săptîmâna. Fapt larg cunoscut că activitatea fizică crește nivelul endorfinelor ( hormoni ai fericirii) în sânge.
– Alimentare balansată: consumarea legumelor proaspete, lactatelor, iurtelor vii, ce normalizează activitatea tractului gastrointestinal, adăugați în rațional de zi produse care cresc nivelul endorfinelor, spre exemplu, ciocolata, nuci, citrice, banane, semințe de floare soarelui și de bostan, produse de mare.
– Respectați igiena somnului. Pentru a vă îmbunătăți somnul, încercați să vă mențineți camera întunecată și răcoroasă. Faceți un obicei să vă treziți și să vă culcați la aceeași oră, cu durata somnului nu mai puțin de 7-8 ore, orele de adormire nu mai târziu de orele 22.
– Respectarea timpului de muncă și timpului de odihnă. Munca organizată rațional nu provoacă oboseală chiar dacă ritmul e înalt. Pentru a asigura ritmul în timpul lucrului e necesar, ca programul zilei de muncă să fie relativ stabil și clar, iar activitățile intelectuale și fizice să se altereze.
– Evitarea retragerii și izolării sociale. Comunicați activ cu familia, cu prietenii. Informați oamenii din viața voastră prin ce treceți, vorbiți despre trăirile interioare, adresați-vă după ajutor şi sprijin.
– Adoptarea un nou hobby. O activitate nouă va juca rolul unei surse de relaxare, va contribuie la reducerea stresului și va distrage atenția de la gândurile negative. Spre exemplu, meditația sau cititul: ajută să identificați și să acceptați emoțiile neplăcute, dificile, sentimentele de depresie.
– Renunțați la consumul de dulciuri, de băuturi carbogazoase și cafea în exces
Când este necesar să vă adresați la un medic psihiatru?
În această primăvară acordați prioritate sănătății mintale, nu ezitați să vă adresați după ajutor la un specialist. Dacă simptomele depresive durează mai mult de 2 săptămâni, dacă au apărut gânduri de sinucidere, autovătămare, dacă întâmpinați dificultăți în controlul emoțiilor intense, precum ar fi îngrijorare, anxietate, tristețe, iritabilitate, furie.
Depresia este o problemă serioasă de sănătate mintală, care poate duce la consecinţe grave, dacă nu este tratată la timp şi corect.