Iulia RADILOVA, medic psihiatru în cadrul IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie.
Sănătatea mintală este un drept al omului. Pentru cetățeni sănătatea mintală este o resursă care le permite să își realizeze potențialul intelectual și emoțional și să își găsească și să-și îndeplinească rolurile în viața socială, școlară și profesională. Pentru societăți sănătatea mintală bună a cetățenilor contribuie la prosperitate, solidaritate și justiție socială.
Se impun acțiuni în unele domenii prioritare. Aceste acțiuni ar consta în promovarea sănătății mintale și a bunăstării prin întărirea activităților preventive și a întrajutorării, furnizării unui sprijin atât persoanelor care suferă de tulburări mintale, cât și familiilor lor.
Sănătatea mintală în rândul tinerilor si în sistemul educațional. Bazele sănătăţii mintale sunt puse începând din primii ani de viaţă. Până la 50 % din tulburările mintale au debutul în cursul adolescenţei. Pe lângă stigma socială, discriminare, în anumite cazuri există riscul ca aceștia să adopte comportamente nesănătoase, de risc, precum fumatul, consumul de alcool și droguri sau comportamente sexuale riscante. Lucrătorii din domeniul serviciilor spitalicești psihiatrice și centre comunitare sunt activ implicați în procesul de întreprindere a acțiunilor de promovare a sănătăţii mintale la tineri şi în sistemul educațional. Aici se include asigurarea unor mecanisme de intervenţie rapida la nivelul întregului sistem educațional. În Republica Moldova avem programe de pregătire a profesioniștilor implicați în sănătate, educație, organizaţii pentru tineret, în domeniul sănătății mintale pe care le dezvoltăm activ. Totuși, mai avem nevoie de programe și politici stricte de prevenire a abuzului, intimidării și a violenţei împotriva tinerilor şi a expunerii lor la excluderea socială. Nu este pe ultimul loc promovarea participării tinerilor la educaţie, cultură, sport şi muncă.
Sănătatea mintală la locurile de muncă. Sănătatea mintală şi bunăstarea la locul de muncă reprezintă o resursă esențială pentru productivitate. Ritmul şi natura muncii se schimbă, conducând la presiuni asupra sănătăţii mintale şi a bunăstării. Sunt necesare măsuri pentru a lupta împotriva creşterii accentuate a absenteismului, a incapacităţii de muncă şi pentru a utiliza potenţialul nefolosit din cauza stresului și bolilor mintale, pentru îmbunătățirea productivității. Opțiunile principale sunt următoarele: îmbunătățirea organizării muncii, culturii organizaționale și a practicilor de leadership pentru a promova sănătatea mintală la locul de muncă, incluzând reconcilierea muncii și vieții de familie. Se cere implementarea de programe de sănătate mintală care să prevadă o evaluare a riscurilor şi de programe de prevenţie pentru situaţii care pot cauza efecte adverse asupra sănătăţii mintale a lucrătorilor (stres, comportament abuziv precum violenţa sau hărţuirea la locul de muncă, alcoolismul şi toxicomania). Planuri de intervenție precoce la locurile de muncă, favorizarea măsurilor de recrutare, menţinere, reabilitare și reîntoarcerea la muncă a persoanelor cu probleme de sănătate mintală reprezintă o prioritate importantă.
Sănătatea mintală a persoanelor vârstnice. Populaţia are tendința de îmbătrânire. Numărul persoanelor cu vârsta peste 60 de ani a trecut de 800 de milioane la nivel mondial şi va ajunge la peste două miliarde în 2050. Îmbătrânirea poate aduce cu ea anumiţi factori de risc pentru sănătatea mintală, ca pierderea sprijinului social din partea familiilor şi a prietenilor sau apariţia unor maladii fizice care afectează sănătatea psihică, ca maladia Alzheimer şi alte forme de demenţă. Se estimează că numărul total al bolnavilor de demenţă se va dubla la fiecare 20 de ani, mai ales pe seama ţărilor cu venituri mici şi mijlocii. Promovarea sănătăţii şi a îmbătrânirii active constituie una din marile priorități în acest domeniu. Statul împreuna cu lucrătorii sistemului de ocrotire sănătății ar trebui să întreprindă acțiuni în domeniul sănătăţii mintale în ceea ce priveşte persoanele în vârstă. Spre exemplu: promovarea participării active a persoanelor vârstnice la viaţa socială, promovarea oportunităților participării acestora la activităţile fizice şi educaționale. De aceea, intervenţiile dedicate vârstnicilor cu tulburări mintale trebuie să ofere şi îngrijitorilor lor sprijin psihosocial.
Combaterea stigmei si a excluderii sociale. În ciuda creșterii gradului de conștientizare cu privire la afecțiunile de sănătate mintală, stigma asociată acestora rămâne un puternic impediment în eforturile de a promova sănătatea mintală. Stigma este cea care îi împiedică pe aceștia să ceară și să primească ajutor, limitându-le astfel drastic viața lor. Stigma şi excluderea socială, constituie atât factori de risc, cât şi consecinţe ale tulburărilor mintale, care pot să creeze bariere majore în cererea de ajutor şi vindecare. Avem nevoie de elaborarea politicilor pentru a combate stigma şi excluderea socială. Pentru asta ar fi bine de a sprijini campaniile şi acţiunile anti-stigma, precum cele din mass-media, şcoli şi la locul de muncă pentru a promova integrarea persoanelor cu tulburări mintale. Stigma poate contribui la amplificarea unui stres preexistent, bazat pe discriminare funcție de rasă, sex, dizabilitate, orientare sexuală ș.a. Spre exemplu, la nivelul centrelor comunitare serviciile de sănătate mintală sunt bine integrate cu cele sociale. În incinta lor individul este plasat în centrul preocupărilor în așa fel încât să se evite stigmatizarea și excluderea. Necesitatea integrării sociale a persoanelor cu tulburări mintale prin facilitarea accesului acestora la locuri de muncă, specializări și programe adaptate de educație este un deziderat al echipelor centrelor comunitare. Recomandăm implicarea persoanelor cu probleme de sănătate mintală, a familiilor și personalului de îngrijire la elaborarea politicilor și în procesul de decizie din acest domeniu.
Nivelul sănătăţii mintale şi al bunăstării populaţiei reprezintă o resursă esențială pentru reuşita Republicii Moldova, reprezintă un factor important în realizarea obiectivelor strategiei pentru creştere, piaţa muncii, coeziune socială şi dezvoltare durabilă. Sănătatea mintală şi bunăstarea cetăţenilor și a grupurilor socio-economice este promovată pentru toate categoriile de vârstă, de apartenenţă etnică sau sexuală, prin intervenţii țintite care să ia în considerare diversitatea populaţiei țării. Nu există sănătate fără sănătate mintală.